Elemente de teorie literara (#1)

Genuri si specii literare

 In urma unui sondaj pe Instagram, voi, cei care ma urmariti si cititi acest articol, ati ales ca astazi sa postez aceasta lectie. Toate notiunile acestea le-am asimilat pana acum, in clasa a VIII-a. Sper sa va placa lectia si sa o intelegeti. Daca aveti vreo intrebare, imi puteti scrie un comentariu la acest articol sau imi puteti da un mesaj pe Instagram, @alexiabooks_

Genuri literare

1. Genul epic

2. Genul liric

3. Genul dramatic

 

1. Genul epic

Definitie

     Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare in care autorul isi transmite, in mod indirect, gandurile, ideile si sentimentele prin intermediul personajelor care participa la actiune.

Caracteristici

1) Prezenta unui narator.

2) Valorifica naratiunea ca pricipala modalitate de expunere.

3) Actiunea se desfasoara linear, pe momentele subiectului: expozitiune, intriga, desfasurarea actiunii, punctul culminant si deznodamantul.

4) Prezenta indicilor spatio-temporali.

5) Prezenta personajelor care participa la actiune.

Observatii

Naratiune=relatarea evenimentelor prin folosirea verbelor

Naratiune:-subiectiva (persoana I); autor=narator=personaj

-obiectiva (persoana a III-a).

     Dialogul epic dinamizeaza actiunea si ajuta la caracterizarea personajului.

     Descrierea prezinta trasaturi caracteristice ale personajelor, obiectelor, spatiilor, tablourilor etc.

     Personajul  principal este personajul care participa la toate momentele subiectului, actiunea fiind desfasurata in jurul acestuia.

Modalitati de caracterizare a personajului

-> caracterizare directa- facuta de narator sau de alte personaje;

-> caracterizare indirecta- reiese prin fapte, gesturi, limbaj, relatia personajului cu celelalte personaje, din vestimentatie, din nume;

-> autocaracterizare- personajul se caracterizeaza singur.

Apar:-personaje secundare

-personaje episodice

-personaje colective etc.

Exemple de texte care apartin genului epic: ,,Amintiri din copilarie” de Ion Creanga, ,,Domnul Goe” de I. L. Caragiale, ,,Cainele si catelul” de Grigore Alexandrescu, ,,Sobieski si romanii” de Costache Negruzzi.

2. Genul liric

Definitie

     Genul liric reuneste prin excelenta totalitatea operelor literare in care autorul isi transmite, in mod direct, gandurile, ideile si sentimentele prin intermediul eului liric si limbajului artistic expresiv.

Caracteristici

1) Prezenta limbajului artistic expresiv reprezentat de figuri de stil si imagini artistice.

2) Prezenta eului liric prin marci lexico-gramaticale specifice.

3) Valorifica descrierea, monologul liric, ca modalitati de expunere.

4) Autorul transfigureaza realitatea prin prisma subiectivitatii sale si prezinta viziunea sa despre viata si lume.

Observatii

     Figuri de stil: epitet, personificare, comparatie, enumeratie, repetitie, inversiune, metafora, hiperbola etc.

     Marci ale eului liric: verbe, pronume, adjective pronominale la pers. I si a II-a, vocative, interjectii.

     Descrierea artistica este de doua feluri: de tip tablou si portret.

     Elemente de prozodie: rima, masura, ritm. Ele dau muzicalitate textului liric.

     Titlul textului este semnificativ pentru continutul acestuia. Titlul este un prag stilistic sugestiv, prin care cititorul patrunde in universul plin de semnificatie al textului si anticipeaza mesajul acestuia.

 Titlul poate fi:

-o coordonata temporala a tabloului descris;

-o coordonata spatiala a tabloului descris;

-o coordonata spatio-temporala a tabloului descris;

-o idee poetica;

-un cuvant sau o expresie in jurul caruia/careia este conceput mesajul textului.

     Mesajul textului liric este sustinut de titlul textului si de continutul textului.

Exemple de texte care apartin genului liric: ,,Dorinta” de Mihai Eminescu, ,,Vestitorii primaverii” de Vasile Alecsandri.

3. Genul dramatic

Definitie

     Genul dramatic cuprinde totalitatea operelor literare destinate reprezentarii scenice, in care actiunea evolueaza prin intermediul replicilor, dialogul fiind modul de expunere specific.

Caracteristici

1) Actiunea este declansata de un conflict dramatic ce consta in confruntarea a doua personaje, idei sau situatii.

2) Are structura compozitionala proprie, formata din acte si scene.

3) Autorul isi exprima, in mod indirect, ideile si sentimentele, prin intermediul actiunii si al personajelor.

4) Personajele comunica prin replici, modul de expunere predominant fiind dialogul, ce poate alterna cu naratiunea, descrierea si monologul dramatic.

5) Are o asezare in pagina specifica.

6) Singurele interventii ale autorului apar in indicatii scenice sau didascalii, asezate, de regula, intre paranteze, prin care se fac precizari despre decor, relatiile dintre personaje, starea lor interioara, gesturi, mimica, miscarea scenica, intonatie etc.

Observatii

     Actul este subdiviziunea formala a unei piese de teatru si cuprinde mai multe scene.

     Scena sau tabloul este o parte a unui act, delimitata de intrarea sau iesirea unui personaj din scena sau prin modificarea locului si a timpului actiunii.

     Personajul din textul dramatic se aseamana cu personajul dintr-un text narativ, fiind rodul imaginatiei autorului, dar avand o dubla natura: fiintei fictionale i se alatura o fiinta reala, care este actorul.

     Dialogul dramatic permite conturarea evenimentelor, avand rol in dinamizarea actiunii, in definirea relatiilor dintre personaje fiind un mijloc de caracterizare a personajelor.

     Monologul dramatic este o varietate a dialogului si consta intr-o interventie ampla a unui personaj, in prezenta sau in absenta altui personaj, care nu-si foloseste dreptul la replica. 

     Indicatiile autorului se impart in doua categorii: externe si interne.

     Din categoria indicatiilor externe, fac parte: titlul, lista personajelor, informatiile despre decor, datele despre timpul si spatiul actiunii.

     Din categoria indicatiilor interne, fac parte: miscarea scenica a personajelor, gesturile si actiunile acestora, momentele de tacere, intonatia, mimica, elementele referitoare la starea lor interioara etc.

     Autorul textului dramatic se numeste dramaturg. 

     Textul dramatic mai este cunoscut si sub denumirea de piesa de teatru.

Exemple de opere dramatice: ,,O scrisoare pierduta” de I. L. Caragiale, ,,Titanic vals” de Tudor Musatescu.

Aceasta este prima parte a lectiei, cealalta va aparea si ea zilele viitoare, in care va voi scrie despre speciile literare pe care le-am invatat pana acum.

Leave a Reply